Legat de viața privată. Imaginea copiilor
Încerc de multă vreme să construiesc un articol care să fie înțeles în mod pozitiv de părinții care își uploadează fotografii ale propriilor copii pe facebook sau în alte medii online, pe alte platforme social media — Instagram ori pe Youtube sau la nivelul blogurilor personale. Fiind un subiect sensibil, riscul nu este doar de a nu fi înțeles ci și de a creea o tensiune total nepotrivită unui subiect care se presupune că ar ajuta.
Din păcate experiența mea ca jurnalist este minimă, am doar o specializare juridică și singurul motiv pentru care scriu este de a informa și a păstra o ordine a ceea ce studiez, un mod de organizare care poate profita și altuia.
Pe scurt nu am nici un câștig direct din ceea ce scriu. Dacă aș fi avut, cel mai probabil l-aș fi direcționat integral în campanii menite să atragă atenția asupra realei procesări de date care se întâmplă sub ochii noștri, are ca subiect proprii copii și care nu interesează pe nimeni. Pentru că este un subiect important, unul dintre cele mai importante, care depășește cu mult pe cel al comunicării libere, al politicienilor infractori sau al încălzirii globale. Sau, poate nu ar trebui să procedăm la o ierarhizare, putând, la fel de bine, pune semnul egal între importanța cuvenită securității naționale și securității propriilor copii.
Mă gândesc că sunt mulți părinți dornici de informare și care ar minimiza expunerea online a copilului dacă ar avea acces la informație.
Dar, cum se poate realiza o informare asupra unui subiect ce restricționează el însuși audiența printr-o terminologie greoaie și care poate fi asimilată doar printr-o prealabilă pregătire tehnică și juridică. Spun asta pentru că a informa publicul despre date personale și despre tehnologie nu este deloc ușor, deși trăim în era tehnologică, deși GDPR -ul a devenit cunoscut în aproape toate mediile. Dar, poate, tocmai datorită specificului tehnologic al prezentului și al faptului că youtube, facebook și online-ul sunt by default în viața noastră, am ajuns nu doar să nu percepem tehnologia din exteriorul acesteia, ci și de a fi în incapacitatea de a distinge riscurile implicate de utilizarea ei în mod uzual.
„It doesn’t make sense for me” — este o replică pe care am auzit-o recent la o întâlnire în care încercam să explic că omul cedează mult prea ușor la drepturile sale când alege să utilizeze tehnologia oricum. Dar feedback-ul negativ este unul dintre cele mai constructive lucruri din viața profesională și admir curajul și transparența celui care este firesc în a recunoaște că nu înțelege o expunere pentru că acest curaj mi-a adus aminte că, deși informați, informația ajunsă la noi nu este explicată corect și integral. Nu este cu nimic vinovat cel care nu a înțeles informația ci acela care nu a expus-o îndeajuns de clar. Iar claritatea se apreciază la fel, tot în funcție de receptor și nu invers. În alt fel spus, este foarte importantă sfera de cunoștințe a celui care primește o informație pentru a putea aprecia în ce măsură un supliment informativ adus de tine va însemna o dată ușor asimilată sau ceva ce nu va respins din start.
Să nu ne iluzionăm. Informarea superficială cu care ne încântăm în prezent nu va face din noi un auditoriu ce poate participa într-o conversație despre date personale chiar dacă avertizări privind gdpr-ul au inundat internetul românesc aproape un an de zile, chiar dacă știm și putem verifica noi înșine când dezvăluirea CNP-ului este o necesitate. Și tocmai acest aspect trebuie să fie cunoscut, în primul rând, de cel care informează și nu adus împotriva celui ce trebuie informat.
Nu poate fi condamnat nici un părinte că postează fotografii cu copilul nici măcar atunci când expunerile privesc momente private și asta pentru că nici unuia dintre aceștia nu li s-a explicat în mod clar, până în prezent, că imaginea copilului reprezintă o informație care îi aparține (privată) și care trebuie protejată de părinți întocmai cum aceștia își protejează CNP-ul sau numărul de telefon.
Cam ăsta ar fi fost cel mai important aspect ce trebuia mediatizat de GDPR, faptul că imaginea, caracteristicile fizionomice ale fiecăruia dintre noi reprezintă date personale și trebuie tratate ca atare.
Asta înainte de toate, pentru că într-adevăr, înainte de a ajunge să explicăm riscurile expunerii trebuie să cunoaștem importanța informației pe care o expunem și a faptului că printre date personale se numără și imaginea proprie și a celor în privința cărora suntem responsabili.
În final am să las un text folosit folosit recent de Greta Thunberg , o fetiță de 15 ani, pentru a conștientiza generația prezentă de a lupta împotriva încălzirii globale. A fost adresat atât părinților cât și celor în calitate de a decide atât pentru copii cât și pentru părinți.
O idee care m-a inspirat, nu doar pe mine, sper, și mi s-a părut un discurs suficient de bun pentru a-l adapta și folosi în contextul datelor personale ale copiilor. Am schimbat câteva cuvinte și textul a devenit compatibil în a avertiza că datele personale ale copiilor trebuie protejate. În primul rând de părinți.
you said you love your children above all else
and yet you are stealing their future in front of their very eyes
until you start focusing on what needs to be done
rather than what is politically possible
there is no hope
you are only talking about moving forward
with the same bad ideas that got us into this mess
even when the only sensible thing to do is pull the emergency brake.
Our civilisation is being sacrificed for the opportunity of a very small number of people
to continue making enourmous amounts of money
Data of our children are being sacrificed
so that rich people could buy and sell their profiles
It is the sufferings of the many
Which pay for the luxury of the few.
…
